Semnal de alarmă Greenpeace: ,,ANRE frânează tranziția energetică și dezvoltarea comunităților de energie’’

Semnal de alarmă Greenpeace: ,,ANRE frânează tranziția energetică și dezvoltarea comunităților de energie’’

Greenpeace România, alături de alte organizații aflate în lupta pentru politici energetice sau climatice eficiente, printre care și Asociația „Orașe Energie în România” (OER), au transmis o poziție comună către Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). Acestea critică modelele propuse de ANRE pentru Comunitățile Energetice, considerându-le neconforme cu Directivele Europene și acționând ca o potențială frână în calea dezvoltării sustenabile a acestor inițiative.

În comunicatul de presă emis de Greenpeace România, se subliniază faptul că modelele de Comunități Energetice propuse de ANRE impun bariere financiare și administrative excesive, afectând în mod special comunitățile mici. Printre principalele probleme identificate se numără responsabilitățile financiare impuse pentru dezechilibrele de rețea, care pot ajunge la zeci de mii de euro, o cerință nerealistă pentru Comunitățile Energetice de dimensiuni mici. De asemenea, obligativitatea ca energia produsă să fie vândută exclusiv printr-un furnizor complică procesele de partajare a energiei între membrii Comunităților Energetice. În plus, opțiunile disponibile sunt limitate la doar două modele de comunități, restricționând astfel diversitatea necesară pentru a răspunde nevoilor și oportunităților locale.

ANRE - o barieră în calea tranziției energetice

Potrivit Greenpeace România, ANRE nu este la prima amânare a reglementărilor necesare pentru sprijinirea Comunităților Energetice. În ciuda transpunerii Directivei (UE) 2018/2001 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile (RED II) în legislația națională încă din 2022, care spune, printre altele, că printre aspectele care necesită reglementări imediate se numără și Comunitățile Energetice, ANRE continuă să întârzie implementarea reglementărilor necesare. Acest lucru afectează negativ capacitatea României de a-și construi reziliența energetică, o problemă subliniată și în vara acestui an, când sistemul energetic național a fost pus sub presiune de valurile de căldură.

„Vara aceasta, sistemul energetic național a avut dificultăți majore în fața valurilor de căldură extremă, subliniind nevoia urgentă de reziliență energetică locală, pe care comunitățile de energie o oferă. De aceea, cetățenii trebuie să aibă cât mai repede posibilitatea de a-și forma comunități de energie, iar ANRE trebuie să își asume responsabilitatea de a accelera procesul de reglementare, în favoarea cetățenilor”, a declarat Andrei Crăciun, coordonator de campanie la Greenpeace România.

Comunitățile Energetice - soluție pentru combaterea sărăciei energetice

Un alt aspect important subliniat de organizațiile semnatare este legătura dintre Comunitățile Energetice și combaterea sărăciei energetice. Peste 12% din populația României nu și-a putut încălzi adecvat locuințele în decursul anului 2023. Modelele flexibile de Comunități Energetice ar putea juca un rol esențial în reducerea acestor statistici îngrijorătoare, oferind totodată multiple beneficii pentru comunități - de la crearea de locuri de muncă locale, până la creșterea coeziunii sociale și participarea activă a cetățenilor în tranziția verde.

„Dezvoltarea unor modele de comunități de energie flexibile și adaptate realităților locale se poate dovedi a fi un element cheie în combaterea sărăciei energetice. Aceste comunități aduc beneficii atât pe plan economic, cât și social, îmbunătățind eficiența energetică și creând locuri de muncă locale”, a adăugat Eliza Bârnea, coordonator de campanie la Bankwatch România.

Concluzii

În consecință, poziția comună adoptată de organizațiile semnatare subliniază necesitatea urgentă ca ANRE să renunțe la modelele restrictive propuse și să promoveze reglementări care să faciliteze crearea și dezvoltarea Comunităților Energetice. O astfel de schimbare ar avea un impact pozitiv nu doar asupra sustenabilității energetice, ci și asupra bunăstării cetățenilor, contribuind la o tranziție energetică echitabilă și incluzivă.