Termene limită ratate și obiective neasumate: de ce subestimarea autorităților locale în procesul de revizuire a Planurilor Naționale privind Energia și Clima?

În această perioadă plină de provocări după alegerile europarlamentare, trebuie să ne amintim că termenul limită până la care fiecare Stat Membru a avut obligația să transmită Planul Național privind Energia și Clima a fost 30 iunie. La un an de la depunerea ultimului proiect de Plan Național, Statele Membre ar fi trebuit să pună în aplicare recomandările Comisiei Europene în versiunea finală a Planului.

Până la data limită, doar patru din cele douăzeci și șapte de State Membre au transmis versiunea finală a Planului Național privind Energia și Clima (Danemarca, Finlanda, Suedia și Olanda).

De ce putem afirma că această situație a fost predictibilă?

În ultimii ani, importanța implicării factorilor interesați la nivel local a fost subliniată în repetate rânduri, inclusiv de către Comisia Europeană, în rapoartele sale de evaluare.

Statele Membre au obligația de a respecta Regulamentul privind Guvernanța Uniunii Energetice și a Acțiunilor Climatice, asigurând o implicare activă a autorităților locale și a altor părți interesate în procesul de actualizare a Planurilor Naționale privind Energia și Clima. În ianuarie 2024, Comisia Europeană a publicat un raport de evaluare a Planurilor Naționale privind Energia și Clima, subliniind că doar câteva State Membre au reușit să implice în mod semnificativ factorii interesați în procesul de actualizare a acestora. Articolul 11 din Regulamentul privind Guvernanța Uniunii Energetice și a Acțiunilor Climatice, care se referă la necesitatea stabilirii unui dialog adecvat pe mai multe niveluri privind clima și energia, nu a fost pe deplin pus în aplicare deoarece Statele Membre au organizat mai degrabă consultări și nu dialoguri în adevăratul sens al cuvântului.

”Autoritățile locale joacă un rol important în punerea în aplicare a politicilor energetice și climatice. Cu toate acestea, foarte puține State Membre demonstrează concret modul în care implică autoritățile în procesul de revizuire a Planului Național privind Energia și Clima și chiar mai puține State Membre recurg la un dialog multi-nivel instituit pentru acest demers”. Evaluarea Comisiei Europene, 18 decembrie 2023

Comisia Europeană a subliniat necesitatea de a trata elaborarea Planurilor Naționale cu seriozitate, dincolo de o simplă bifare a activității, îndemnând la dialog în vederea alinierii planurilor la realitățile din teren. Evaluarea Comisiei confirmă numeroasele semnale de alarmă trase în ultimii ani cu privire la procesul de elaborare a Planurilor Naționale privind Energia și Clima.

Energy Cities (rețea de orașe din care face parte și Asociația „Orașe Energie în România”/ OER) și-a exprimat îngrijorarea cu privire la implicarea orașelor în elaborarea acestor planuri în cadrul unei analize din 2020, îngrijorare reiterată ulterior în 2022 într-un articol și, în 2024, în publicația „Promovarea tranziției: Puterea comunității în elaborarea Planurilor Naționale privind Energia și Clima”.

Ce concluzii putem formula după depășirea termenului limită din 30 iunie 2024?

Concluziile din cadrul acestui articol se bazează pe discuțiile purtate în cadrul proiectului NECPlatform. Acest proiect sprijină șase State Membre (Bulgaria, Croația, Franța, Italia, Portugalia și România) în punerea în aplicare a articolului 11 din Regulamentul privind Guvernanța Uniunii Energetice și a Acțiunilor Climatice, în procesul de elaborare a Planurilor Naționale privind Energia și Clima. Niciunul dintre cele șase State Membre nu a transmis proiectul final al Planului Național privind Energia și Clima până la expirarea termenului limită.

• Croația reprezintă un exemplu de succes în ceea ce privește colaborarea multi-nivel. Aceasta a implicat cu succes diverse părți interesate, cum ar fi ministerele, autoritățile locale și agențiile pentru managementul energiei, pentru a lucra împreună în procesul de actualizare a Planului Național pentru Energie și Climă și implicit, în vederea atingerii obiectivelor stabilite de Comisie. Deși a întârziat cu transmiterea planului, este de așteptat o punere în aplicare reală a articolului 11 și o consolidare a relațiilor cu părțile interesate.
• În Portugalia, evaluarea Comisiei a fost pozitivă în ceea ce privește implicarea părților interesate în procesul de revizuire a planului. Principala provocare cu care se confruntă însă Portugalia este timpul, deoarece diferitele etape de consultare se desfășoară mai lent decât se preconiza. La fel ca în cazul Croației, se anticipează că prevederile articolului 11 vor fi respectate.
• Chiar dacă Franța a întârziat cu transmiterea versiunii inițiale a planului revizuit (noiembrie 2023, în loc de iunie 2023), părțile interesate au fost implicate în procesul de elaborare a planului prin intermediul diferitelor consultări și dialoguri. Cu toate acestea, din cauza tulburărilor politice cu care se confruntă Franța de la începutul anului 2024, ne putem aștepta la o întârziere considerabilă a prezentării proiectului final de plan, iar implicarea părților interesate rămâne să fie demonstrată.
• În cea mai recentă evaluare, Comisia Europeană a criticat modul de implicare a diferitelor părți interesate în procesul de revizuire a Planurilor Naționale pentru Energie și Climă din România, Italia și Bulgaria. În ultimele șase luni, aceste trei țări au accelerat procesul de consultare și s-au angajat în diverse dialoguri. Cu toate acestea, nu este clar modul în care aceste dialoguri vor influența versiunea finală a Planurilor Naționale. România și-a exprimat dorința de a implementa dialoguri pe mai multe niveluri pe termen lung. Cu toate acestea, nu este sigur dacă acest lucru va fi suficient pentru a îndeplini cerințele Comisiei în ceea ce privește elaborarea versiunii finale a Planului Național pentru Energie și Climă.

Cum pot alte țări beneficia de pe urma acestor experiențe?

În decursul ultimelor luni, cele șase State Membre implicate în proiectul NECPlatform au depus eforturi susținute pentru a institui platforme de dialog care vor continua dincolo de procesul elaborării Planurilor Naționale pentru Energie și Climă. Începând cu luna septembrie 2024, cunoștințele dobândite de acestea vor fi împărtășite cu alte State Membre prin intermediul unui program de replicare. Orice țară interesată poate participa la program, iar șase dintre acestea  vor primi sprijin financiar, în primul rând, pentru a participa la diferite ateliere și evenimente. În plus, vor fi accesibile tuturor resurse valoroase, cum ar fi ghiduri și documente de politici publice.

Planurile Naționale actualizate privind Energia și Clima au termen de transmitere anul 2029. Următorul set de Rapoarte Naționale privind implementarea planurilor au termen de transmitere luna martie, 2025. Statele Membre trebuie să prezinte aceste rapoarte la fiecare doi ani, pentru a furniza date privind punerea în aplicare și realizările acestora care acoperă cele cinci dimensiuni ale uniunii energetice.

Ultima parte a anului va include alegerea noii președinții a Comisiei și a noilor Comisari. Este important ca pe măsură ce își asumă noile funcții, Comisarii să recunoască rolul semnificativ al dialogului pe mai multe niveluri în elaborarea politicilor climatice și energetice.